De ce mai cred
în ceea ce închipui
dacă ursit mi-a fost
vidul oglinzii în mine
să-l port?


poate m-am născut
doar pentru a privi
cum cresc/descresc
în apele ei
nici moarte/nici vii
...dar cînd se vor revărsa
oare spre ce loc/ne-loc
mă va purta vîlva
...unde oare
mi se va închipui
chipul?


poate acolo
unde toate se dezic
de prezent
...de acest prezent
unde-n ceea ce închipui
nu mai presimt nimic
din ecoul acelei Prezențe
...acum absentă
sau numai ascunsă