De viața-ți pare-o cursă, păstrează-ți doar culoarul,
Și nu mă lua în seamă, de curse sunt sătul,
Între-aste două linii eu îmi găsesc hotarul,
Căci miza-ți nu mi-e miză, agale mi-e destul.

În a țestoasei fugă mi-am regăsit viteza,
e singura ce-animă mușchiu-mi trudit și flasc,
și-n goana-mi prea înceată îmi savurez asceza,
Privindu-ți zelu'-atletic, mă minunez... și casc...

Nu voi a mă întrece, trofee nu tânjesc,
Tu, du-te-n a ta cursă, pe-al tău culoar aleargă!
În cursa mea-s doar eu, cu mine mă trudesc,
Doar eu mi-s adversar în lumea asta largă.

Așa că, fugi, gonește! De ăsta-ți este harul,
Câștigă a lumii lauri, dar nu-mi călca culoarul!



(1 iulie 2013, București)