Hai să ne jelim

Hai sa ne jelim, ce mai avem de făcut?
Soarele e negru, praștia s-a rupt,
Păsările merg, oamenii-s pe lună
Nici nu ne mai zicem: „Noapte bună!”.

Culorile-s închise în acid, sub un capac
Iar toate merg astăzi cu-n mers de rac…
Să mai stropim deșertul cu lacrimi sărate?
Sau știm deja că nu e loc de fapte?

Hai să ne jelim, ce palidă zi trăim
În ce scenarii strâmbe e dat să ne-nchipuim
Dacă sorbim numai din ce visăm
Iar când trăim, ne întristăm?

Hai să ne jelim, pune pe foc
Să trosnească lemnele și-n loc
Să ne râdem și să ne veselim
Să bocim și mai tare să jelim!

Hai să ne jelim, hai să ne jelim
De parcă doar atâta știm!
Hai mai bine cu patos să ne iubim
Și la urmă, de nu te-oi iubi bine,
Să ne jelim, să ne jelim, sa ne iubim!