poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2013-08-29 | |
acum sunt acasă în vechea mea cameră de la mansardă
privesc pe geam la liliacul zgribulit sub ploaia de toamnă mai demult iubeam serile cu lună plină și cer înstelat acum am ales diminețile ploioase cu cer cenușiu când plouă mă simt eliberat de toate tristețile odată cu picurii de ploaie intră în tină și lacrimile mele cerul plânge în dimineți plumburii plâng și ochii mei în fața florii ofilite ce sunt ce sunt acum în această dimineță cenușie când cafeaua e neagră amară când clipele scurse clipa prezentă și cele viitoare sunt aproape identice inundate ploioase gri mohorâte aproximative stau ghemuit pe fotoliul negru și plâng plâng ca un ca un copil și mi-e rușine că plâng mi-e rușine de mine de liliacul zgribulit și totuși verde și fericit de tabloul lui Florin Grosu ce mă privește dintr-un colț reprezentând un ghiveci cu flori fericite nimeni și nimic nu mă poate alina nici chiar soarele ce se străduie să rupă negura de la răsărit nu se face nicio minune zilele se scurg la fel monoton ștrangulate de mâinile îngerilor căzuți în dizgrația divină nimeni nu mă freacă la cap doar ei mă lovesc cu aripile lor ce ard mă iau de piept cu ei mă lupt și câștig o bătălie sunt epuizat ochii mi-au ieșit din orbite trupul mă doare ah cel puțin de-aș fi nebun aș fi fost fericit în nebunia mea
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate