poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | ÃŽnscrie-te | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
agonia ![]()
■ Să-mi semăn lacrima ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2013-08-08 | | Aș putea iubi pasul tău efemer ieșind în crepuscul din cimitirul de stejari, sfărâmând sub pași roci violacee și purtând în brațe cale negre cu parfum de crin, de-ai tresări agnostic din polii axei tale. Aș putea rămâne o noapte feudă între două sfere de onix în combustie, ca un vid încrucișat în infinit care să-mi răstoarne sorii, să-mi supună credința, să-mi sfredelească sursa, și să te așez peste muntele Athos învelit în pelerină neagră, să-ți ofer ofrandă obrazul meu întins, zilele mele bune și bărbații pe care i-am iubit până la tine și să mă rog ție invers până la comoțiunea profanilor tăi, totul doar ca să mă-nveți să-mi port sângele-nchegat și să-mi rămâi magistru prin lume, ca un arhitect al fericirii epileptice.
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | ![]() | |||||||
![]() |
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate