Am fost trezit de versuri și de dulci balade,
De cele, ce din lacrimi și iubiri create
Să ungă sufletul de necăjiți prin sate.
Cu care, inimi triste tânjeau să se adape.

Nu m-a lăsat să m-odihnesc durerea lor
Și nici oftatul limbii noastre,
Dulceața ei a devenit un nor,
Ce-ați alungat din inimile voastre.

Ați început modern să le răniți
Și melodia lor a devenit parade,
Nu trupul, ci carnal iubiți,
În versul vostru de iubiri schiloade.

Nu poți să-nchizi grădina într-o glastră
Și-ntr-un parfum să-i simți extazul,
Nici cerul, de-l privești de la fereastră,
Nu-l vei simți, chiar de-ți lipești obrazul.

Ați anulat Luceafărul din poezie,
Lumina versurilor e întunecată,
Balada ați preschimbat-o-n simfonie,
Ce-n disperare, o ascult-o gloată.