poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2013-07-14 | |
(Opărit de soarele amiezii,
de parcă ar fi căzut pe el, din senin, un ibric de cafea, Ben Cioglu se retrage la umbră.) –- Cafea zici, maestre? Atunci să-mi prepar și eu una la nisip. Acușica e gata. (Gânditor, își bea în tihnă cafeaua, apoi citește în ea.) –- Mda. Uite aici, în fapt de seară, nu apare decât un drum. Trântită în mijlocul său, o bicicletă, cu o lumină chioară de far. Niciun curios împrejur, doar undeva, în zațul din zare, un crai de ghindă și-o damă de roșu. Mă iau după dâră, ies din peisaj. Dincolo de margini, nicio scară. Aș zbura, dar n-am permis pentru aripi, încât rămân în dilemă: sar, nu sar, ori construiesc o altă direcție? Parcă lumina aia chioară de far îmi spune că direcția bună nu vine din cărți, rămâne mereu înafară. Dacă absorb lumina, las drumul întunecat; dacă mă las absorbit, nimeni n-o să știe c-am părăsit drumul. (Din aburul de cafea iese o babă și-și dă cu părerea.) –- Uf, cafeaua-i de vină, maică, n-ai fiert-o prea bine, de-aceea-ți arată numai drumuri străine! Uite acolo, vezi punctul ăla gogonat și brazdele dimprejur? Ei bine, acolo se-arată o casă, trai așezat și mult bine. - Gogonată, mamaie, gogonată! Cine știe pe unde mai pasc boii binelui, când otrava-i în loc de otavă! - Maică, iartă-mă că te-ntreb, dar pari așa, mai ciudat. Păcatele mele, doar nu ești poet?!
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate