Loviți în mine, sunt aici,
Cer înstelat, cu răzbunare,
Nu poți nimic să îmi mai strici,
Eu n-am să-ți cer iertare.

Și mare, tu, cu valuri reci,
Să te răzbuni poți încă,
Doar corpul poți să mi-l îneci,
Și să-l arunci pe-o stâncă.

Când eu mă rog la Dumnezeu,
Cu fața către dânsul,
Tu, soare rău, pe chipul meu
Mă arzi, arzându-mi plânsul.

Și-n disperare când încerc
Să mă ascund de lună,
Dușmani-n jurul meu fac cerc,
Căci raza ei i-ndrumă.

Și-atunci, eu singur mă găsesc
Și milă mi-e de mine,
Căci doar pe tine te doresc,
Să mă ascund în tine.