poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ stejarul
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2013-04-13 | |
Era-n primăvară, cu poarta înspre rai,
Cu norii albi căzuți în insule, pe lac, De vântul se-ntețea, în coamele de cai, Petale violet zburau... de liliac. Când vară îmi era și norul violet Mă-ndemna sub lună: „așteaptă-mă, te plac!”, Eu pictam răscoale de flori pe șevalet Și-aveam pe nurii albi parfum de liliac. Acum, înspre rubin, când toamna mi-e târziu, Cu restul de amor nu știu ce să mai fac... În zilele senine e norul plumburiu, Inima-mi tresaltă la mov de liliac. Am fire de argint în păr înmugurite Ce-am să mai caut azi? Mă-nchid în cuib și tac! Dar buzele-mi de foc simțindu-se-oropsite Mă-ndeamnă către parc în ploi de liliac. Al cincilea-anotimp, între scrisori de-amor, Îmi stă pe un tapet, ca un desen sărac. O! Noaptea cât mă dori! În stele cât te dor? Ne regăsim uimiți prin flori de liliac...
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate