mai roșii decât carnea crudă zorii
cu mocasinii prinși în promoroacă
fardează timpu-nchis de Noe-n arcă
cu tușe vii de culori iluzorii

în viața mea de zi cu zi opacă
nu mai aud când trec spre Sud cocorii
nu cântă-n cor spiridușii ninsorii
colinde în travesti fără mască

îmi tremură oasele când despică
pescarii de la poli burți de balene
viori de iarbă sfielnic ridică

la ceruri revolte de cantilene
vibrează împrejur unde de frică
un abur aprins ce țipă-n sirene