vezi tu niarne sensul acesta al vieții
e ca al unei cascade în care cad cuvinte
de la înălțimea îngerilor
cu cât înălțimea este mai mare
cu atât zgomotul umblă mai mult
prin înțelesuri așezând adevărul în lume
precum așază tăvălugul semințele
în brazdele veacurilor ții minte când ți-am spus
că aș vrea să păstrez clipele acestea
ca pe niște senzori prevenindu-mă ori de câte ori
mișcarea pământului mai rotește un an
uitasem că nu-i pot lua timpului avuția
doar el are menirea de a ne păstra în veșnicia lui
picături de dumnezeire oricât ar răsuna
viața aceasta în mine ecoul i se întoarce
mult mai încărunțit iar regretu-mi rămâne
cât mai sunt niarne știind
că-n bagajul ce-am strâns despre-nțelesul vieții
sensul încă îi stă ascuns în taine

15 noiembrie 2012