părea nepăsător
ca un aer rece
de toamnă timpurie
se așează la aceiși
masă..
potrivindu-și ceasul
de la mană stângă.
același loc de ieri
dar alte gânduri
ce-i cutreieră mintea.
își soarbe cafeaua
fierbinte,
cu gesturile tacticoase
și sigur de sine
ca ale unui om
bătrân
ce le-a văzut
pe toate.
așteaptă...
să nu mai fie lăsat
să aștepte!