poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2012-09-21 | |
vremurile cu proporțiile corpului uman
pe care le încercam stângace pe foaie el - înțepenit pe scaun, catedra alături- amanta credincioasă la care își petrecuse culorile noi râdeam eu - mai reținut de blugii lui decolorați peticiți între picioare cu aceeași îndemânare de aceeași mână sigură care ne desena licorni pe tablă când era vremea lalelelor toți desenam lalele roboți ai florilor aceeași corolă nereușită desenam cu toții iar el cânta lalele, lalele sfera lui era necunoscută locuită sau nu de eve cearșafurile lui erau sau nu erau pătate de glezne fragile sau de rujul vreunei vampe din pânzele pe care nu le văzusem niciodată atâta doar, când ploua pe coridor eram un copil singuratic lângă scaunul de la cancelarie și el mi-a zis : privește îngere cum plouă atunci mi s-a părut că mâinile lui nu mai erau două că era singurul care putea să prindă fiecare picătură având grijă de fiecare în parte barba lungă de ocnaș tânăr înghesuit între zidurile școlii încercând , dintr-o carieră de piatră cu mâna murdară de cretă să facă oameni din mine a reușit doar licornul pe care cândva , îl desena pe tablă
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate