poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2012-09-16 | |
în câte frustrări se măsoară dragostea,
în câți pași, câte sărutări și câte alte nimicuri doamne, uite-mă galben și moale ca aerul rarefiat, la amiază numai semafoarele râd, când plouă, când plouă de parcă orașul acesta urmează să ruginească începând de la streșini și porți cum aș putea striga, cât de tare cât să poți auzi cum țiuie liniștea asta plină de nervi, dâra lăsată pe geam e un semn al unghiilor care au crescut direct în carne, în oase, în sânge cum poți iubi dacă te schimonosești astfel, suflete, cum poți iubi, câd împrejur sunt numai ziduri țintuite de iederă pe care nu mai coboară nici o lumină e un capăt de drum sau numai o altă formă de-a-ți spune că noaptea care vine e doar un semn că numai moartea se plimbă cu autobuzul de linie zâmbetul ei urmează să seducă pe ceilalți inocenți în rest, doar acest asfințit cu gura strâmbă, ca după un atac cerebral noapte bună, iubito
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate