M-am hotărât să-mi scriu de mine, viață
pe capitole, din amintiri răzlețe,
că știu că de mă leg cu mintea de trecut
îmi regăsesc din seva sânului de mamă, început
și-așa resimt în suflet, diafan, binețe
de-o dimineață continuată-n primăvară, ață...

Îmi văd trei-patru roșcove pe-un șifonier
și mă văd mic de tot; mă spală tata-ntr-o chiuvetă
mică și-i cu apă rece... în camera ce-i dormitor,
singura de la etaj și nu mă plâng deloc, miros îngrozitor
de mine, ce-am uitat sau n-am știut de toaletă...
Poate așa s-explică c-am rămas ”bogatul” gunoier?!?

Cobor în beciul plin de apă, după o furtună,
stând în copaie ca s-aduc din varza la murat;
tot eu, un sprijin la nevoie încă de atunci...
mă văd sub masă când priveam sub fustă, la picioare lungi
de la frumoasa Irca, poloneza ex ”call girl”, lângă palat
din Cazinoul din Sinaia, luată la câștig, pentru arvună.

Mă văd la marginea de-oraș cu sfori și zmeul,
îmi pun la loc stomacul, din sărit, la o bătrână
și-mi văd cu cearcăne la ochi prieten doar de patru ani, ce-i mort
de leucemie... Stau culcat în piață sub foaia de cort
printre țărani, tarabe... Gust din turta dulce, bună
de un leu... Mama mă-ncântă ca să vin la masă, cu jeleul!

Am cărucior cu figurine ce se-nvârt, dansând pe roți
și-am vizitat balena uriașă ce-a sosit cu bâlciul
unde mă ia în lanțuri un amic de-al tatei, ”mare mahăr”...
mănânc ”un ceai gol și-un' cu pâine” cu mult zahăr
la mamaie, ce-i văd și-acum ochii sclipind d-eternul, luciul...
plâng puii de arici înecați că-s bănuiți de mâncat ouă, hoți!

Îngheț la derdeluș lângă biserică, pe coastă
și stau arzând la soare în ceaier, privind furnici...
Mă pierd de-ai mei în liftul la Victoria din București
și-s mândru să mimez condusul de-o Pobeda de povești,
de la serviciul de la Schelă... Îmi lipăie-n picioare zgomot de târlici
și alb m-arunc în baltă; că șireturi nu-s în găurile toate... Ce năpastă!

Câștig de unul singur cursa de copii pe bulevard;
Neînscris, cu tricicleta strâmbă, ajuns din întâmplare
și-i sperii pe vecini cu cheia cu catran și cui ce explodează
sau fac conserve cu carbid... bombe ce detonează...
Aștept cu stoicism să vină tata, să mă critice mamare
de multele năzbâtii; praștia cu pietre, țambra ruptă-n gard...

Sunt mic și blond, am ochi de cer și-s ars de soare,
am multe scrijeliri peste picioare, mâini... Neobosit
alerg fără sfârșit și-adorm ascultând Sadoveanu
și-aud repetitiv, de sub pilotă, poezii cu Iancu lu' Jianu...
Îmi pierd zulufii aurii; la zero-s pedepsit...
Visez mereu, nu am alt gând; doar vreau ca să fiu mare!.............
30.06.2011