e piatră pe drum și din cer cade piatră
plase albe se lasă încet

respiră îmi spui
respiră
nu te opri

peste pielea cea lungă a buzei de jos
ascult cuvintele tale

respir
nu mă opresc

o buză nu-i locul pentru a pune o casă o piatră de căpătâi
o vorbă se culcă de la un capăt la altul

hai
încă un pas
unul
un pas

se deschide o ușă
ochii de sticlă stau
numără
vorbe

se închide ora de la ceasul din turn

buza se trage de sub sarea-i cea moartă

încă un pas
un pas
unul

am ajuns
soarele s-a trezit printre gratii
e loc de o vorbă pe buza de sus
apoi e tăcere

o lume de pași
o lume de buze măsurate-n silabe