poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2012-07-08 | |
Am stat să văd de te ascunzi
Să nu-ți văd lacrimile, obrajii uzi Te-am urmărit, când tu știai că nu-s Îngândurându-te, duci al tău odor, la pieptu-ți strâns În van aștept să te-ntalnesc pe vreo cărare Când drumu-l știi doar tu, cu iz de disperare Te văd, abia că-mi potrivesc mersul cu gândul Când teama mă cuprinse, să-mi vie mie rândul? Acoperiți-aș încordatele trăiri, ce strâns te-njugă De teama căci nici timpul n-o să-ți prea ajungă I-ai dat copilului, lapte ca să sugă Dar tot nu l-ai făcut să nu mai plângă Ea, noaptea, ce te rascole`, acum Îmi tulbură gândul, și-n gând și-n urmă-i fun Eu nu sunt ca să te privesc, privindu-te să-ți spun Eu nu sunt ca să te îndrum, spre duhul bun Ai lăcrima ce așteaptă, pe pleoapa ce des din ea s-adapă Privirea-ți violentă, răstoarnă orice împotrivire Din buzele ce murmură, se întrevede ușor, nelinisti, teamă Înfipte în iubirea ta de mamă, pe gât cu forța, sughițuri-ți toarnă Prin iarba ce o trece cu piciorul, ce-o zgârâie usturător Ce îndeamnă s-o urmez, să-i scriu cu rouă și cu sânge, glasul tăcut, la ceru-i strigător A nopții, alungată-n cale, disperând spre ajutor Femeie ce străbați durerea, femeie, ce lupți lângă destin
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate