|
agonia
texte
comentarii
membri
Colecţii
atelier
Librărie virtuală
Biblioteca virtuală
Chat literar
Galerie fotografie
Top siteuri literare
Linkuri culturale
Linkuri culturale
Texte Recomandate
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
■ Dina vorbește cu Dina
■ când vine aia să ne schimbe hainele
■ stejarul
■ poți să-mi intri în inimă, nu vei citi aceeași carte
■ Drum
■ Adrian A. Agheorghesei, debut
■ Concursul ”Romeo și Julieta la Mizil”, Ediția a XVIII-a, 2024-2025, Mizil
■ noroiul care mi-a pictat obrajii și retina
■ nu-i așa departe, o jumătate de oră de la gară
■ scrisoare către cel ce nu-mi mai sunt
■ Când viaţa nu se-ncheagă în montură
■ înțelegerea nu crește după numărul cuielor bătute în limbă
■ Luna se ascunde și se face frig
■ în tot acest timp fulgere de neon asortate cu vestele reflectorizante pe cerul patriei
■ Gabriel
Romanian Spell-Checker
Poezie - Poezii
Dictionar de rime
proza, eseuri, literatura
Top siteuri literare
noutati IT, jocuri
Romanian Trends
Laptop
Contact
Contact Email
Trimite o scrisoare catre editor
|
|
|
ultimul copac, duminică îmi era poezie [ ]
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - de Claudia Minela Petre [minela ]
2012-06-19
| |
a mai căzut un copac
din pădurea mea
de câte ori simt că sunt puternică
Dumnezeu mai doboară unul
și-ncă unul
și-ncă unul
până când securea lui îmi spintecă pântecul
ultimul
duminică îmi era
lumină din lumină
în hățiș întunecat de singurătate
un altar de bucurie
ramurile-i vibrau în ,,hohot de frunze''
străluceau în hala de umbre
din adâncul tăcerii mele
pădurea din mine refuză să plângă
rămâne împietrită
defrișată până-n centrul pământului ei
am să dau foc tuturor copacilor
să nu mai crească în mine
iubirea
și nici durerea
pentru că amândouă au aceeași rădăcină
spre suflet
|
|
|
|