Un tur din negru în azur,
Întors în mașinal retur
În istoviri de treze faste
Culcate-n vise duse, caste.

Un termen fix prestabilit,
Tradus parcurs într-un tac-tic
Bătut termen într-o neștire,
S-audă timpu-și amintire.

O relativă, o frugală,
Mai lungă când eram la școală;
Albine-i este un deceniu...
Nimicul, pentru un mileniu.

E simbol pentru dăruire,
Perfid, că-l știm închipuire...
Promisiune-n fals câștig
De-un neștiut, spre final frig.

Calcul pentru rămas, trecut,
Ce-i singur certul, străbătut,
O rugăminte îndrugată
Când o simțim aproape luată.

O aniversăm în egoist
Pe cea ce naște... de exist,
Uitând de cele celor duși,
Chiar știindu-ne la rând apuși.

O bucurie ”nesfârșită”
Dorită, zbuciumat trăită.
Este cât suntem, o avem...
Plecată-i noapte, recviem...
28.04.2011