În orașul nebunilor, plouă cu flori de salcâm!
Ciorchini revărsați din stele,
Altar de parfum dulce-amar
La care se închină în nopțile de mai
În acorduri de vioară, bucuriile nebunilor!
Mai știi ce aromă are bucuria?
A gutui coapte...
Și a buze de mamă pe fruntea pruncului,
Miroase a copilărie și a culegători de vise
A candoare și a petale de fluturi
Și a trupuri de scoici pe val de mare
A cântece de dragoste
Și-a flori de salcâm...
Un ocean care înflorește a zămbete!
Mai știi ce e surâsul?
Venit de dincolo de lutul anforei
Urcând din străfunduri de suflet
Inflorind ca vraja unui iris,
Filigran de lumini neștiute pe a macului gură?
Sub revărsarea de flori de salcâm
Nebunii aleargă fericiți!
Mai știi ce e fericirea?
Și dacă n-o mai poți cuprinde
Te aștept în orașul nebunilor!