Din vechi nostalgii, penumbre pe chip
Închid geana peste clipa ferecată,
Dinspre trăirile uitatului timp,
În prezentul cu teama de "încă o dată."

"Ce cauți aici? Te credeam pierdută,
Iar pentru vârsta mea de neîntors
Sărmană fericire... niciodată absolută,
Pentru că n-ai putut privi și foarte jos.

Astăzi te furișezi, te simt în locul strâmt,
Și chiar atingi acea zonă stinsă
Dar nu ! Eu nu mai vreau să plâng...
De prea multe ori mi-ai fost promisă.

De vrei încă o dată să mai lovești cu palma,
Nu pot -din scris- destinul sa-mi opresc;
Și-mi este teamă că ai venit degeaba
La fel cum teamă-mi este din nou să mai iubesc."