dinți ni s-au înfipt în creștet
pufoși și verzi și orbi
cădeau prin noi ca ploaia de vară

am făcut ochi
doi pui de cățea bleagă
am scîncit și ne-au privit cu milă
cu iubire ne iubeau toți

au apucat-o spre inimă cruzi
rîdeam
să desenăm în praf forma trupurilor noastre
goale
cuțite ne-au întors în burtă dinții
pe jumătate vii fără moarte
eram
era bine

să zgîrie să muște să rupă
șuvoaie de zdrențe roșii mugeau în vînt
dinții tăiau pînă la os

m-am întors să te iau de mînă
eram singur
am vrut să te strig
era noapte

cînd ne-au ajuns în tălpi
cînd ne-au ieșit din tălpi
și au intrat în pămînt
muriserăm deja