E clipa'’n care noaptea, goală și pustie
Citește'’n suflet, ca o radiografie
Iată-mă în oglindă, ca'’ntr-o fotografie
Un om fără prieteni, vise, biografie

Momentul e să lepăd fardul de pe față
Să scutur aparențele care mă țin in viață
Să mă scufund încet, încet în ceață
Să dorm adânc spre nici o dimineață

Mă aflu la consult, în fața sorții, gol
Lacrimile nu mai curg, sunt numai un nămol
Mă irosesc și cad spre un sfârșit frivol
O iolă zbuciumată pe’'un lac de cloroform.

În trecera mea scurtă am ars din energie
Sufletul meu golit e azi în chirurgie
Uscat și fără vlagă, golita'’i baterie
Se stinge'‘n crudă, cumplită progerie