Se spune că Dumnezeu ne-a făcut după chipul și asemănarea Sa,
Iar asta ne spun și tradițiile orientale, aceeași imagine se multiplică la infinit,
Să înțeleg atunci că îndrăgostirea este chiar de esență divină, în puterea sa,
Deoarece când ne îndrăgostim vedem persoana iubită peste tot pe unde-am privit?
Și că de abia atunci descoperim identitatea cu sine a creației,
Când ajungem să ținem la cineva cu intensitatea divinității?