în fiecare dimineață descopăr în mine un mort. târăsc cadavrul pe străzi
la job
la mall
în cafenea
încă nu-l vede nimeni și eu nu am voie să spun
trebuie să acopăr urmele de sânge urmele de moarte
să disimulez rigor mortis
așa că alerg și dansez
fac gesturi largi firești îmi trec mâna prin păr
părul și unghiile tot mai cresc.
am chiar și un fel de zâmbet pe chip
port rochia mea de mireasă înghețată sub gerul trupului meu
alung viermii din carnea tăcută ce mă însoțește
în fiecare dimineață îmi iau cadavrul în spate și îl târăsc pe străzi
fără să crâcnesc
fără să am habar unde merg
de fapt.