dă târcoale. cu ceva greu pe umăr și gluga cât o noapte de toamnă căzută pe creștetul pământului. când vine vremea, se apucă de muncă și taie, doboară, usucă și îngroapă. se hrănește doar din câștigul ei. nu-și schimbă domeniul de activitate și nici să lucreze în același loc nu-i place. e descurcăreață. niciodată n-a rămas șomeră. ba, din poziția în care se află, uneori, angajează mercenari să-i facă treaba, este mult prea ocupată cu munca de teren în care, ca unic acționar, trebuie să depună semnătura pe fiecare contract pe care-l încheie.
ca o zăludă, cu piercingul în buric, sub mantaua de întuneric, nu se ferește de nimeni și nimic nu o impresionează. nici măcar aceia care vor rămâne să strângă în urma ei. lucrează cu bani și strângerea lor este motivul pentru care nu stă o clipă.
pare neserioasă așa travestită în fel și fel de oameni. unii afirmă că ar fi văzut-o în neglijeu, dansând la bară pe blocuri, înconjurată de tineri fără aspirații care îi băgau bani în sân, o pipăiau și o adulau, apoi se aruncau. alții susțin că se afla la volanul unui jeep, în cursa vieții, când a ieșit învingătoare.
se spune că nimeni nu iubește ca ea. mișelește. stoarce tot din iubit și-apoi abandonează. oriunde s-ar afla, în frig, în sărăcie, în frică, în boală sau în vreun partid. nu iartă nimic. atee convinsă.
apariție stranie. de curând s-a afișat alături de un erou cu douăzeci de ani mai tânăr decât ea. ce importanță mai are diferența de vârstă?
pe covorul roșu, în rochia foarte decoltată, sfidând tristețea mulțimii, pășea ca văduva veselă fluturând un drapel pe umăr.
azi, a ciocănit la ușa unui adolescent. în calitate de meditatoare.

(16 nov. 2011)