Picură un fior
de iubire și dor,
“Proroocie Divină”
peste al meu drag Popor.

Tu, înger de veghere
Dar, din Darul Divin
din a Domnului vrere,
sub aripile întinse,
îl porți pe brațele tale
ca să înțeleagă misterele grele.

Modelat cu răbdare,
Îl urci, lumină spre infinit,
spre treptele Cerului,
pentru împlinirea unei “Taine” în timp,

Rotunjindu-i sufletul ușor,
cu zâmbetul iertării,
în puține secunde,
îi alungi amintirea durerii.

Chemarea îl atinge, ușor,
în calde valuri de iubire,
remodelându-i firele
de viață plăpânde.

Îi ștergi trecutul
din perdeaua cenușie,
revărsând peste el,
parfumul veșniciei!

Pacea, din colțișorul de suflet,
cu sentimentul iubirii,
stă drept solie popoarelor
ca prunc în fașă, “Nou Născut”,
Prin Chemarea Divină,
îndemnând pe toți să vină
să guste « odihnă».
la « masa de pace »
a Cerului Sfânt.

Un fior de iubire și dor,
din glasul “Luminii...”
spre Pământ, picură ușor,
peste al meu “Român-Popor”,
un Dar, din Darul intruchipat al “Iubirii”.