Cer spre cer gheață ce se topește în palme desfăcute

În care aerul se scutură pe oglinzi - frunze uscate cu sunet gri -

Șerpuind, norilor de pe cer le cer cerul în privire

Și fac reverențe cu brațele întinse spre parfumul lumânărilor fumegânde

Buclele mele sunt albastre

Și rămân fără glas sub aripile pescărușilor

Cad valuri de draperii sărate

Peste albul ud al stâncilor cu gust de țărână

În timp ce perle respiră printre degetele mele

Și tresar sărutate de gheață.