poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2011-09-07 | |
A sosit toamna cu acceleratul de noapte
M-a prins la furat de soare când,încă dezbrăcat, alergam după copilărie să mă îmbrac dracului că mi-era frig Cochetă de fel, s-a cazat la hotelul de vis-a-vis de Gară și a pornit cu grabă să bage de seamă... oare m-am schimbat ? oare tot credeam în cruci și în icoane. M-a fulgerat toamna.. despicându-mi trupul în două părți inegale. Mi-a rupt binele de rău și răul de tot binele. O prăpastie infinită trasată cu o rază de soare între două eternități. Toamna m-a răstignit pe frunze și mi-a tocit genunchii fără să mă întrebe măcar dacă mă doare ? dacă mă mai simt ? Ea mi-a capturat toata bunăvoința și a revopsit-o în gri Mi-a pus la păstrare inima,pentru vremuri mai bune... Credeam cu disperare că n-ai să mai vii și anul acesta Dă-mi plapuma pe care am părăsit-o-n grabă la sfârșit de iarnă crezându-mă... vai ! Atât de puternic. Dă-mi-o neîntârziat fiindcă toamna... mă trimite la culcare Și mi-e tare frig !
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate