Iubirea dulce a lui Dumnezeu,
Ocrotești în brațe Universul,
Când spre Rai drumul ni-l expui mereu,
Unii nu-i înțeleg sensul.

Vânjesc spre mistuitoare flăcări,
Oameni corupți, șarlatani, nebuni,
Se rătăcesc în viață pe cărări,
Ca să geamă-n iad, că n-au fost buni.

Întinde-ți ocrotitoarea-ți mână,
Spre a salva ce se mai poate,
Printre flori a cerului stăpână,
Tu... voalul iubirii din șoapte!

Lasă-ți bunătatea să-nflorească
În mii de inimi veștejite,
Ca iubirea-ți să ne ocrotească,
S-avem doar zile fericite!

La anul cu Fiul și cu Tatăl,
Cu drag de vei trece pe la noi,
Oricât de rău va fi omul...iartă-l,
Dăruie-i sămânță, de bun soi!

Și va fi o lume minunată,
Fără necauri și durere,
Când scăldată-n fericire, toată,
Doar iubirea... va fi avere!