Da, Tată,
m-ai lepădat în grădini alese
dar în jurul meu au crescut doar buruieni
pe unele le-am mâncat pe altele le-am fumat
de a rămas locul curat
dar fără de florile în care m-ai lepădat

îmi cunosc păcatele până la penultimul
pe ultimul l-am uitat eram prea beat
de vița de vie mlădița aceea subțire
pe care ai lăsat-o ca pe un Măr

nu mai cunosc femeia
coasta mi s-a întors la loc
și lutul ființei mele e fără Duh, Tată,
da