te iubesc te iubesc te iubesc baby



bine



puteam să scriu despre altceva

dacă tot am vrut să fac o treabă

despre copaci mici tip bonsai dar asta-i

o artă



iubita mea nu s-a mai întîmplat nimic

lady Gaga cîntă și noul val

inventează chiar acum o nouă formă de exprimare

mai liberă mai percutantă mai expresivă

o să fie un cutremur în poezie și o să fie iar cuvîntul

tru

nu vom scăpa nici noi



nici micul bonsai și dacă te-ai crezut în siguranță

cum te-ai culcușit tu acolo

ca o mîțză fashion (da, revine și-n poezia asta mîța, puțin tunată axiomatic că nu o clintește nimeni din locul ăla al ei, nu plecă mă nici împușcată)

în brațe anemice de confort și liniște și bunăstare autoimplozibilă (licență, pardon-mă scuzați înalți, atenți portari ai Absolutului, aici, între paranteze, am plasat abil o altă poezie, tip ironie, altfel nu se poate și încă trag mîțza de coadă să treacă neobservată)

pot să te informez cu jale a la Miorița că

te înșeli



(au să ne vîneze, au să ne găsească, au să ne umple curu de alice, nici Peter Aerts, dar ce zic eu, nici Peter Pan nu are să ne fie de vreun folos iubita mea

nu închid ultima paranteză

o las așa

poate momesc vreo jivină să intre

poate mai prind și eu măcar un cuvînt să-l bag în carantină

să-l violez cu ură și să-i scot ochiul (se știe, cuvintele posedă un singur ochi, suficient și feroce)

să mi-l pun în frunte – occicilopul, ăsta sînt eu și așa o să-mi spună

să cunosc gloria micului bonsai și gloria curului tău indiferent/imobil

(este inutil să mai spun că nu le pasă)



p.s nici micului bonsai nici curului

p.p.s de toate acestea