Crepusculi

Crepusculi se revarsă din depărtări, senini,
Un tainic dans cromatic de umbre și lumini
Sub pleoapa tremurândă, pierdută în ninsori,
Scăldată-n ploi de vară ori blând scrutând spre sori.

Crepusculi de albastru plutind înaripați,
Spre-naltul cel din stele cătând înfrigurați,
La pulberea ce talpa o calcă la-ntâmplare.
Surâs cu chip de astru-o preface în visare.

Ingenuu joc mirific, culori, lumini și umbre,
Șoptindu-și fericirea ori temerile sumbre,
Strigând în tonuri calde, menite să răsune,
Tot ceea ce cuvânt-i prea mic pentru a spune.

De zorii dimineții eram vrăjit nespus...
Ori poate era vremea unui măreț apus...
Vecin cu fericirea, în voie tresărind,
Văzut-am tot sublimul în ochii tăi privind.

T.D.