Ai spus adio printre lacrimi, apoi ai tras cortina,
Crampeie din suspinele-mi inundand surdina.
Ai plecat, iubire, presarand nori negri pe al meu cer,
Cu inima bolnava, stiu…am fost doar un vis efemer.

Mi-ai innecat gandul cu amor nestatornic,
Ca apoi sa te retragi, stigandu-te falnic,
Ai fost soare, ai fost luna, cer si pamant,
Intaiul sic el din urma suav cuvant.

Acum esti doar muza unor cuvinte desarte,
Pierdut in amintire, ratacind undeva departe,
Am fost doi actori ce s-au iubit mult prea mult,
Pentru a-si dea seama ca orice actor…e un prefacut.

Si tu ai fost actor pe scena vietii mele,
Mi-ai furat sentimentele si ai fugit cu ele,
Eu inca te iubesc, te voi iubi pana cand am sa mor,
Nu-mi pasa ca tu ai sa ma inceci iar cu nociv amor!