am învățat de timpuriu că nu te poți primeni
decât ducându-ți gunoiul la gârlă
apa înghețată încă alocuri
te ajută să renunți mai ușor la ceea ce doar crezi că nu vei putea uita

apoi cu un fir de iarbă crudă între dinți recunoști
că deși ți-ai imaginat de nenumărate ori orașele înșirate-n aval
habar nu ai ce este dincolo de muntele din față
că vitele acelea mânate de prostul satului spre pășune
au hălăduit în fiecare primăvară mai departe decât ai ajuns vreodată

te-ai mulțumit să îți strângi picioarele la piept și să simți
cum îți cresc aripi pe dinăuntru cu alungiri de lăcustă
măcar nu vei sfârâi ca o molie sub un felinar
de prea multă căldură
într-o lumină inutilă

cum te mai dureau coastele după ce tovarășii de lapte-gros tuleau
pe uliță-n jos să bea să strângă în brațe codane și doar
ăi sfioși și urâți să se culce
numai tu rămâneai printre aluni așteptând
să-ți sară cerul în spate și să însteleze
iar tu să nu te prăbușești să rămâi
deși plin de vânătăi ca întotdeauna-n picioare

sincer să fiu nu prea mai știu exact ce cum simțeam
și tot ce scriu parcă ar fi o dezmințire
că serile nu-s pe terasa de la colț
la descântat de bere lâng-o foaie goală
nu pot să mint când încă mai aud cântând de mă surzesc
de printre rădăcini lăcuste

și dacă inima este aceea care mă îndeamnă la păcat
din piept cum aș putea s-o scot iisuse

te-aș privi din nou ușor ștrengăresc ușor neputincios
înghesuiți unul într-altul
fericiți c-am prins rata de 3
de cele mai multe ori când vine plină de la capăt nu oprește
și ziua ți-o petreci altfel decât ți-ai propus
iar noaptea nu poți dormi te foiești și regreți
că lucrurile importante au rămas neîncepute

te ridici te așezi la masa de lucru altceva nu poți
decât să te preschimbi pe întuneric

sunt un comis-voiajor gustați vă rog din acești minunați
îngeri de ciocolată
până acum nu am vândut nici unul am fost izgonit
cu tot cu ei din biblioteci
mi s-a reproșat că deteriorează cărți cu paginile rupte construiesc
în sertare cuib
în care își depun celebrele ouă cu surpriză

și cum mai râdeam de bătrâni când îmi trimiteau pachet
și înveleau
lucrurile bune în ziare
ca un magician scoteam copane de pui prăjituri cozonac
dintre picioarele de lăcustă ale fotomodelelor