poate este vorba doar despre veșnicul pariu
fără miză

sau despre orașul părăsit de toți oamenii
în urma cărora florile scârțâie
ca niște balamale date peste cap

poate că este vorba
despre transformarea în nisip
și risipirea lui în vânt

sau despre copilăria țipătului
din datul unei pagini

oricum ea apare mereu în aglomerația aceasta
de îți vine să o împingi ușor cu vârful degetelor
spre margine
fără să o privești
sperând că într-un final
va pica de pe noptieră și se va sparge
precum o balerină de porțelan