"Dă-mi o palmă cînd nu voi mai avea nimic de zis!"-
Îmi spuneai printre voci și tăcere...
printre zile de ceață și ore de scrum,
printre oamenii sumbrii ce-s singuri pe drum...

Și imi vorbeai de zâmbete false și vorbe pierdute,
de zile curate ce-odată au fost,
de galbenul ce-mbolnăvește un suflet,
de îngeri de foaie,pictați fără rost...

Nu a trecut mult timp de-atunci,
Nu a trecut o viață...
Þi-e dor de-un fum,de mine și de noi...
Þi-e dor de malul mării și un pahar cu gheață,
de coapse reci de plastic ce-s albe în vitrine...
Þi-e dor de mine și de noi!...