pe blocul ½dă-te½ mai încolo că mă sufoci
ciorile joacă popa prostu` pe pachete de carne
înnebunitor filmul ăsta în care noaptea se vede atât de bine
creionată pe lângă aripi și strigăte bolnave de oameni
extrem de simplu leșinați pe la balcoane cu biberoane de insomnii
atârnate la gât în vene pe cearcăne /fir-ați să fiți voi de croncănitoare

linia de telefon e ocupată
o bufniță face jogging la fir deschis între doi stâlpi
baba de la patru aruncă blesteme cea de la trei se simte
și îi întoarce bucuroasă vorba la o ceartă târzie între două etaje
o scară cu doișpe trepte doi păianjeni sătui de viață se spânzură
cât de romantic/ bu-hu-hu...bu-hu-hu

câteva morminte mai încolo de noi
crucea mea joacă table cu piatra funerară a lu` ion
e tare simpatic în cimitir lumânările s-au strâns într-un colț
și e o beznă numai bună să vezi ciorile de pe bloc cum se bat
și-njură popii/ ce-o fi având cu preasfințiții

aaa uitasem cimitirul e între dă și te
exact pe cratimă așa s-a nimerit / ciorile au tăcut
își strâng tacticoase penele înșirate peste tot din care
fac perne și se așează toate turcește la cafea și bârfă

ia uite dragă luna a luat-o razna
fustă neagră cu picățele asortate pe galaxii
cine s-o mai înțeleagă biata de ea...