O văd...

Zâmbea ca o zână din filmele
Ce le urmăream copil fiind...
Amplificând inimii bătăile
Zâmbind, zâmbind, zâmbind...

Atât de frumoasă era așa!
Radia numai lumină...
Tot trupul frumos mai era
Fața senină, ce senină...

Eram deja pierdut între idei
Tremuram ca iepurele noaptea
Când de-odată lângă el apar scântei
Arzându-l sec pe toată partea!

Eram pe nor, pluteam cu el
Mișcându-mă destul de fals...
Nu-mi semăna a fi la fel
Cu nici măcar vreun dans...

Mișca norul de sub mine
Și eu încercam să-înnot...
Nu ne potriveam prea bine
Deși-acum cred că pot...

Eh, e-n mintea mea acum
Numai acolo, asta a fost...
Norul s-a dus, poate e scrum
Sau poate nici n-are rost...