Sunt inchis in negrul infinit
De timp in inima palit,
Inghetat de frigul ce-mi curge-n vene
Inecat de tristetea plecata pe artere.

Sunt umbra fumului ce dispare
Pe peretele din inchisoare
Ce mangaie gratiile in drumul catre soare,
Lasandu-ma in vesnica stupoare.

Sunt eu plin de ganduri gri
Ce ma lupt cu demoni vi,
Pe cararea umbrelor...
Confruntand consecintele faptelor.

Sunt o substanta
Cu o totala discrepanta,
Intre ce am fost...
Si ce sunt!