Vaste armate trec de munți,
dar gândul mi-e departe,
la zâmbetul ce nu îl uiți
Oricând, Oriunde, cu Oricine te-ai bate.

Armata mea supune
O-ntreagă omenire,
dar în visul meu apare
o singură privire.

Mă uit în jur
și tot e-al meu …
Dar nu te văd.
Ordon: „Armate! Mergeți mai departe!
Dați-mi pe umeri imperii și regate.”

Soldați viteji, mi-au ascultat
fiece poruncă.
Niciunul, dar, n-a triumfat
Când i-am spus să mi te-aducă.