poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2011-01-16 | |
Citesc, scriu pe Internet,
iau micul dejun pe Facebook, cina pe Twitter. În timpul zilei vorbesc pe Messenger cu prietenii, cânt, strig, bat din picioare de frig. Verific mail-urile, scriu la rândul meu, în timp ce-ascult melodii cu Andra, muzică de toate felurile, din toate timpurile. Citesc poezii, ale altora firește; mi se pare lumea o planetă de vise nerealizate sau compromise în mijlocul căreia stau eu, ascultând mesajele sufletului, traducându-le-n versuri ca dintr-o limbă străină pe care n-o înveți de la cineva, dar pe care o știi de demult dintotdeauna în ființa ta. Parcă sună altfel decât știi tu, dar nu poți da vina pe traducător pentru că ești implicat prin cordonul ombilical din tine pe care nu te poți supăra. Ochii mă dor de atâta concentrare, degetele-mi obosite abia mai pot tasta, mintea-mi e plină de toate fanteziile vieții; pentru relaxare dau un clic pe Games, apare Solitaire, mai joc un timp până la epuizare, încercând să obțin punctaj maxim ca la un examen cu prag de trecere; simt o mare bucurie când reușesc, o mare tristețe când pierd, totul devine obișnuință, – tristețea, bucuria – vreau să ignor adevăratele tristeți de zi cu zi care macină existența. Ultimul zgomot al casei s-a dus, închid cu părere de rău laptopul, merg somnambulic la culcare, visez; visez c-o iau de la-nceput, dând play.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate