De-atâtea ori s-a prăbușit ideea lumii,
de-atâtea ori s-a renăscut salvarea,
încât creștinismul a renunțat la rugăciune...

Păgânismul e-n floare,
Legea se zbate a kitsch
în fața politicii ezoterice a banilor...

Dorim să supraviețuim,
spune poporul:
brokerii, bancherii, senatorii.
Pensionarii, pruncii, mamele, șomerii.
Ei lenevesc pe bănci
pentru că fabrica-i condusă
politicos de-un politician condus de alții,
iar alții sunt conduși și ei
puțin sau mult, sau doar oricum
de corupția sacră a lăcomiei.

Între timp toată lumea devine cerșetor
fără mândrie, fără drept de apel.
Azi ne înverșunăm pe stradă
și strigăm animalelor în limba noastră,
doar numerele și statistica mai supraviețuiesc
în toate propozițiile, chiar și poluarea
sonoră a cuvintelor: învățământ și sănătate.
păgână sau creștină.
Ne ascundem după degetele noastre,
chiar și artiștii râvnesc la titluri,
– Ei nu știu că dreptul se câștigă după moarte?
Ca și restul poporului de azi –
poate s-ar îndura gramatica de unii
să redefinească măcar ortografia,
iar corectul și-ar inversa polii
ca să putem reinventa orice fel de supraviețuire