Te voi purta pe pamant cat si in stelele noptii.
Te voi iubi si peste crivatul iernii ce vine.
Cu bratele-ntinse si ochii pustii,
care vor mereu sa-ntalneasca pe tine.




Smulge-mi membrele si bate-ma cu vant,
infingele-n cenusa focului nostru muribund.
Prin flacari sa ajung pana la cel dintai cuvant
si timp de o secunda , sa renasc la tine-n gand.




Pe veci as vrea sa ma pot pierde,in verdea ta privire.
Si pentru tot ce-a fost, sa-ti cer,o prima si ultima revenire...