poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2010-11-30 | |
Mă năpădește amintirea iară
Și-n adâncimea iernilor mă cheamă, Spre sărbători de liniște, o seară Frumoasă ca o dragoste de mamă. Era atâta pace-n casa mare, Atâta simplitate-n bradul meu Și-n mugurul arzând de lumânare, Vedeam o stea mergând spre Dumnezeu! Azi, nu veghem o naștere deplină, Sub vraiștea crăciunului feeric, Când împrejur e mare de lumină Și-n suflete, ocean de întuneric. Aș stinge,-o clipă mamă, feeria, Că de amar de veacuri rătăcește Orbită de lumini, prin noi, Maria, Și staulul străvechi nu-l mai găsește. Hristos își frînge trupul prin istorii, Îl devorează națiuni în grabă Și-l vînd, spre a-și hrăni colindătorii, Ca pe un Domn al glumei, la tarabă. Prin tot acest vulcan de sărbătoare Tu spune-mi. mamă, unde e crăciunul Când aprindeai in brad o lumânare Și-n cer, mântuitor era doar unul? Secunde cad în golul dintre stele Și pe cîmpii răsar în nopți irozii; În piețe păstorite de lichele, Ne vând crăciunul second hand - nerozii. Hai lângă brad în sfânta sărbătoare, Să-ntunecăm senin această dramă, Aprinde iar o mică lumânare Și-adu-napoi Crăciunul nostru, mamă!
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate