Iubirea, floarea cu petale de diamant,
Floarea care atrage iubirea eternă,
Așezând-o în grădina de smirnă,
Făcând petale mari de jurâmânt.

Mă-ndrăgostesc !
Mă simt ciudat,
Mă simt ca floarea fără apă,
Aș vrea,
Aș vrea ceva,
Doar zâmbetul unei femei.
Mă alintă,
Mă vindecă,
E medicamentul meu,
Hrana mea de-o viață,
Lumina ochilor mei,
E a mea speranță.

Când o sărut,
Pe-ai buze atât de dulci,
Parcă simt că plutesc,
Sunt norul,
Sunt aerul,
Sunt natura care
ajutorul mi la dat,
Îi mulțumesc,
Am întâlnit cu înger,
Femeia,
Femeia care mă face să trăiesc,
E viața,
E aerul pe care-l respir,
Sângele fierbe-n mine,
Cât de mult o iubesc,
O stimez,
O apreciez,
E femeia mea.

Stele,
Soarele,
Sunt martori,
Cât de mult o iubesc,
Ce e pentru mine,
Ce simt pentru ea,
Mi-aș da viața pentru ea,
Doar s-o văd mereu zâmbind,
Tristă să nu fie vreodată,
E femeie,
Ce merită să fie iubită,
Și mereu fericită.

( 2010, 13 noiembrie )