Hai să ne jucăm de-a toamna.
Tu - o gură de vânt, eu - un pumn de praf.
Tu - o cupă cu flori, eu - un braț de frunze.
Tu - o lumânare albă, eu - un cauș de ploaie,
Tu - un ilic pe cergă, eu - o ceată de noapte.
Le vom amesteca pe toate într-o clepsidră sferică,
Le vom stropii cu puțină brumă de rău,
Le vom cresta cu cuțitul ca pe o arătură târzie
Și le vom bagă la cuptor.
Ce va să fie? Ce va să fim?
Nu știu, dar iarna bate la ușă.