Și aștern cuvinte multe cu lacrimi pe acest bilet,
Doamne, te rugăm ai grijă de-al geniului suflet,
Al marelui nostru poet național contemporan,
Și mândră i-a fost inima că, a fost mare român,
De ce, a plecat așa devreme ultim nostru poet,
Și au rămas ale tale poeme pentru noi ca un buchet,
Literatura te cheamă, România te plânge tare,
Versurilor le este teamă prin a tale cărți de ascultare,
Ai plecat, ai plecat în cer la Duhul Sfânt,
În limba și literatura româna ai lăsat accent,
România te vrea înapoi !

O ! Maestre, chiar dacă tu ne-ai părăsit devreme,
Flacăra nu s-a stins, mai trăiește doar prin ale tale poeme,
Te-ai întâlnit acolo sus cu ai tăi amici literari români,
Părăsirea acestei lumii a lăsat multe răni,
Fata ta, te plănge cu atât amar și te sărută,
Plânge, plânge pe preaiubitul ei minunat tată,
Te vrea înapoi, ai sta noapte la al ei căpătâi,
Doamne, ai luat poetul nostru cel dintâi,
Români, români poetul scump ne-a părăsit,
Și v-om băga în groapa aceea rece,
Nu-l putem sa-l lăsam ca el să plece,
Să mai stea puțin cu noi, că îl iubim,
Și noi care te venerăm și te cinstim,
România te vrea înapoi !

( 2010, 05 noiembrie )