E-ntâia făptură pe care-o privești,
E-ntâiul cuvânt pe care-l rostești,
E prima din toate care-ți vorbește,
E rai ce la sânul ei te primește.

E cântec, lumină și zână deodată,
Cu ea copilăria îți e fermecată
Ca o poveste cu zâne și prinți,
E lumea în care cu drag te alinți

Unde nimic din ce-i rău nu pătrunde;
E înger ce te-nsoțește oriunde.
Frică, durere, neliniști, pe dată
Le risipește cu dragostea-i toată.

Să-i dăruiți mai mult dintre toate
Sentimentele voastre curate;
Să-i sărutați mâna trudită
Și să-i șoptiți cât de mult e iubită.