poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2010-10-24 | |
Numai pot să dorm noaptea,
Stau numai lângă telefon, Sperând că mă vei suna. Amintindu-mi când dormeam împreună, În patul nostru, în cuibușorul nostru de nebunii. Mă uit mereu pe fereastră, Poate te zăresc întorcându-te la mine. Te-am zărit, dar nu erai singură, Erai cu alt bărbat decît mine, Oare de ce !? Așa de repede m-ai uitat? Nimic nu am însemnat pentru tine ? Pentru a ta iubire. Cum tot îmi spuneai mereu, Și spuneai că, mă iubești profund, Și nimic nu ne va despărți. Nici pentru mine o altă femeie, Decît tine. Nici pentru tine un alt bărbat, Decît mine. Toții prietenii îmi spun… Ca ea să-mi văd de al meu drum. Încerc să ascund că te mai iubesc, Și celelalte lucruri de iubire, Tot ce are legătură cu tine. Dacă vei fii aproape de mine, Mi-e frică să nu te sărut, Deoarece eu încă te mai iubesc, Ca un mare prost și tembel. Și îl zăresc pe bărbatul cu care ești, Mă simt ca titanicul ce se scufundă în mare, Mă prinzi de braț și mă oprești, Ca fața tipului să nu fie de ghips. Va fii din ce în ce mai greu, Să te ignor, deoarece te mai iubesc. Îmi spui că, nu va mai fii niciodată, Ca înainte ceea ce a fost între noi, Și nici nu va fii vreodată. Inima-mi bătea tare și tristă, De cuvinte ce le-ai spus cu mare ușurință. Știam că este o nebunie ce doream a-ți cere, Dar asta era varianta mulțumitoare, Pentru sufletul meu de iubire. Îmi doresc să fiu cu tine, Chiar dacă umbli și cu el, Nu îmi pasă! Nu îmi pasă, iubito! Deoarece te iubesc foarte mult, Și viața fără tine pentru mine, Este un capăt de drum și un sfîrșit. Știu că sunt un mare nebun, Și cum pot spune așa ceva ? Eu să merg pe drumul meu, Și ea cu el pe drumul ei. Eu vroiam ca în fiecare secundă, A vieții mele cu sufletul pereche, Să-i simt mirosul, fiecare mișcare. Fiecare atingere de înger frumos, Și îmi spune să țin minte drumul ei, Deoarece pot mă duce și eu într-o zi, Cu viitoarea mea fată de poveste. Cerul, norii și soarele ce strălucește, Frumoși ca într-o poveste, Ei îmi sunt ai mei martori, Că, am vrut atît de mult ca noi doi, Să o luăm de la început. Poate că, eu am fost vinovat cu ceva, De ai plecat, fără a-mi da nici un răspuns, Chiar dacă nu era adevărat ori fondat. Am încercat să opresc timpul, Am încercat să întorc timpul, Nu am reușit și nu voi reuși vreodată, Din mare pacate. ( 2010, 24 octombrie )
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate